Prezentarea cazului echipei afirmatoare - Laurentiu Stratan (afirmator 1)

Buna ziua, sunt Stratan Laurentiu, clasa a 12-a si voi sustine ca votul ar trebui sa fie obligatoriu.

Parerea mea este ca e o motiune dificila si ca sunt criterii din Constitutie care vor fi puse in discutie. Voi incepe prin stabilirea definitiilor: votul este exprimarea optiunii cetatenilor unei tari in legatura cu alegerea reprezentantilor in structurile de conducere: Parlament, Presedintie, stiti. Ce este votul obligatoriu? Este o practica prin care cetatenilor li se cere sa participe activ la vot, urmand sa li se marcheze prezenta pe buletinele de vot. In cazul in care ei refuza sa mearga la vot fara un motiv intemeiat, cetatenii sunt pasibili de pedepse, care pot fi amenzi, servicii in folosul comunitatii sau chiar privare de libertate. Vom sustine ca echipa afirmatoare ca votul ar trebui sa fie obligatoriu si va voi arata motivele.

Voi incepe pledoaria mea cu reamintirea unei chestiuni: dupa cum stiti, cu totii suntem obligati la plata unor taxe: fie ca sunt impozite, diferite dari, platite in fiecare luna. Ce inseamna asta? Ca tu platesti si banii sunt folositi de stat in interesul sau, teoretic in interesul tuturor. Acesti bani cum pot fi controlati de catre tine, ca persoana contribuabila? Prin vot. Tu decizi ca banii tai sa fie folositi cum trebuie. In plus, in momentul in care tu nu votezi, nu mai ai nici un drept ca sa te plangi ca banii tai nu au fost folositi cum trebuie. Si, sa fim realisti, cati dintre cei care nu voteaza, cati se plang? Mai multi decat cei care au votat (rasete).

Ajungem asadar la prima idée: prin obligativizarea votului, in acest fel, se ajunge la respectarea unuia dintre criteriile morale ale democratiei, responsabilizarea. In momentul in care votezi (si votezi pentru ca esti obligat), tu devii responsabil de banii pe care ii dai in fiecare luna. Iar daca se intampla ca persoana care ai dorit sa fie aleasa nu iese, atunci ai dreptul sa te plangi.
 
In al doilea rand, voi veni cu idea universalitatii votului. Sa va explic: sa spunem ca la un poll avem o participare de 40%. De asemenea, sa presupunem ca din populatia Romaniei, 70% au cunostinte mai slabe de politica si restul mai bune. La o prezenta de 40% ce sanse exista? Pot fi 30% cei versati politic si 10% ceilalti. De unde stim ca nu se intampla ca in acei 40% din cei care merg la vot sa fie exact cei care habar nu au despre politica? Ar fi aiurea, sunteti de accord cu mine. Asadar, votul isi pierde din validitate, nu mai exprima veridic realitatea. Printr-o obligativitate la vot, toata lumea va merge la vot si votul isi va capata caracteristica de a fi universal. nu mai vorbesc de faptul ca dupa atatia ani in care am stat sub “jugul” unicului partid, acum cand avem acest drept de a alege dintre mai multe partide, cand avem acest drept garantat prin Constitutie, de ce sa nu profitam de el? dupa cum se vede, nu profitam, pentru ca de asta este o prezenta tot mai slaba la vot. Vreau sa spun ca prin decizia de obligativizare, votul va deveni universal.

In final, mai avem o chestiune de dezbatut, care nu este chiar un argument dar merita luata in considerare, mai ales in conditiile unei prezente reduse la vot. Suntem constienti ca de obicei persoanele care voteaza in masa sunt “fanaticii” politici. In plus, exista campanile acelea numeroase cu mici, galeti sau pui congelati la marginea orasului, care contribuie din plin la atragerea populatiei la vot, pentru un partid sau altul. Astfel, in momentul in care votul va fi obligatoriu, vor avea posiblitatea sa voteze toti, indiferent daca au fost mituiti cu pui, cu galeti (rasete) sau n-au fost mituiti deloc si vin din datorie morala. asa, datori moral suntem toti sa luam un gunoi de jos (sau nu-l arunca) si sa il aruncam la cos, dar sa fim sinceri, cati fac asta? Realitate pe care o putem observa cu totii pe strazi. Despre aceasta realitate am vrut sa va vorbesc, referitor la chestiunea votului care in acest moment e doar un drept, nu e o obligativitate. Va multumesc.

CROSS 1 - Andrei Hutuleac (echipa negatoare) incearca sa identifice punctele slabe din discursul lui Laurentiu Stratan (echipa afirmatoare)

Andrei: Bun, voi avea cateva intrebari pentru colegul meu: as vrea sa te intreb daca obligativitatea inseamna responsabilitate.

Laurentiu: Da, obligativitate inseamna in acest context responsabilitate. V-am explicat: toti suntem datori moral sa luam hartiile de pe jos si sa le punem la cos. Cati dintre noi facem asta? Daca am fi obligati prin lege sa facem asta, nu ar fi sanse ca mai multi sa faca intocmai, sa arunce gunoaiele la cos? Daca am fi obligate nu se creaza o responsabilizare?

Andrei: Deci aceasta obligativitate mareste, dupa dvs, responsabilitatea cetateanului, nu? cetateanul nu il ridica pentru ca e obligat, ci pentru ca dintr-o data e foarte responsabil.

Laurentiu: Este obligat, devine responsabil, corect.

Horia Terpe: Intrebarea mea este una simpla si este mai degraba una de clarificare. sa presupunem ca dintre partidele (sa zicem ca vorbim despre alegeri generale, parlamentare) nu pot sa gasesc nici unul care sa imi placa in vreun fel? De ce m-ai oblig sa votez pe unul dintre ele? De ce m-ai oblige sa votez dintr-un “meniu” care nu imi convine?

Laurentiu: Dupa cum stim cu totii, traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul (rasete). Suntem constienti ca exista anumite partide politice. Noi, ca cetateni romani, suntem controlati de aceste partide. Daca nu alegem nici un partid, noi tot suntem controlati, lucrurile astea tot se intampla. Noua ne ramane sa ne exprimam preferinta, dorinta pentru unul sau altul. Daca consideram ca toti sunt rai, sunt demagogi, in momentul acela putem sa ne decidem sa alegem raul cel mai mic. Eu asa cred, va multumesc.

Prezentarea cazului echipei negatoare - Andrei Hutuleac (negator 1)

Votul NU ar trebui sa fie obligatoriu. Buna ziua, numele meu este Hutuleac Andrei si impreuna cu colegul meu Horia Terpe suntem sustinatori ai acestei idei. Voi incepe intr-o oarecare masura sa contraargumentez cazul prezentat de colegul meu, n-am decat cateva mici amendamente de adus.

In opinia mea, asa cum am incercat sa dovedesc si in cross, obligativitatea nu inseamna responsabilitate. Daca mama ma pune sa imi strang lucrurile in camera, asta nu inseamna ca sunt responsabil si ca as dori cu adevarat sa fac asta, o fac pentru ca sunt obligat. Ai mentionat acel procent de participare la vot, din care 30% sunt dezinteresati iar 70% sunt dezinteresati de politica. Eu cred ca raportul se pastreaza si daca prezenta la vot este de 99%. Adica, desi numarul este mai mare, raportul intre oamenii dezinteresati /interesati este acelasi. Argumentul tau cade. Ai mai spus ceva despre pomana electorala. In opinia mea, este o chestie tipic romaneasca si ea va ramane asa cum e acum, indiferent de obligativitatea sau ne-obligativitatea votului. Voi trece la prezentarea cazului negator .

Primul argument este ca adoptarea votului obligatoriu incalca dreptul la libera exprimare. Absenta la vot este o declaratie extraordinar de puternica si arata dezinteresul si atitudinea cetateanului fata de clasa politica dintr-o anumita tara, in cazul nostru Romania. Clasa politica ar fi lipsita astfel de un feedback correct si ar deveni mult mai putin atenta la nevoile cetateanului. Ultimul lucru de care avem nevoie este o clasa si mai putin atenta decat cea pe care o avem in acest moment. Avem exemplul istoric, daca vreti, al Partidul Muncitoresc din Anglia si-a modificat in anii ‘80 trecand undeva spre dreapta, tocmai pentru ca nu primea destule voturi de la cetateni.

In general, atat membrii active ai societatii cat si membrii mai putin activi au o aversiune vizibila fata de toate lucrurile prezentate ca obligatorii si etichetate cu idea de “luat ca atare”. Astfel, transformarea procesului de votare intr-o actiune obligatorie nu ar duce decat la o inasprire a  relatiilor deja rigide intre cetatean si omul politic. Vorbesc, desigur, despre acea obligativitate care in viziunea mea nu creaza in nici un fel responsabilitate.

Cel de-al doilea argument se refera la faptul ca idea de alegere nu poate fi asociata cu cea de obligativitate. A transforma sistemul de votare intr-o actiune obligatorie va duce catre afectarea educatiei politice, care de asemenea e precara si a interesului politic al potentialilor alegatori.  trebuie sa constientizam faptul ca cetatenii care inainte de adoptarea legislative a  votului obligatoriu sunt dezinteresati nu isi vor schimba atitudinea si interesul in cea dimineata. “trebuie sa mergem la vot, vai, suntem deja mai interesati si vom privi emisiunile ca sa cunoastem candidatii”. Nu. In cel mai bun caz, dezinteresul se va mentine constant si se va obtine o mare cantitate de voturi aleatorii.

A alege: a prefera ceva sau altcineva, a-si fixa preferintele asupra unui fapt sau a unei persoane; a decide. Situati in pozitia de alegatori, cetatenii pot opta pentru stanga, pentru dreapta sau pentru nici una dintre aceste doua. Este imperios necesar ca lucrurile sa ramana pe aceeasi linie, pentru ca sistemul democratic sa nu intre intr-un proces rapid de degradare.

Pentru a incheia, doresc sa adaug ca legitimitatea si calitatea clasei politice nu se mareste proportional cu prezenta la urne. In acest sens, avem exemplele concrete ale unor tari mari precum Statele Unite ale Americii sau Anglia, care sunt printre cele mai vechi si cu toate astea, ratele de prezenta la vot sunt de 40, 50, 60% , in cel mai bun caz. De asemenea, de cealalta parte, exista tarile cu regimuri totalitare (in care nici eu nici colegul meu nu am trait, suntem foarte norocosi). dar in acele timpuri istorice, prezenta era undeva peste 90%, ceea ce nu reprezenta nici un indice de reprezentativitate a celui ales si nici al democratiei acelei tari;

Incheind, nu cred ca asa cum dreptul la libera exprimare implica dreptul de a nu vorbi, consideram ca asa si dreptul de a vota ar trebui sa implice dreptul de a nu vota. Va multumesc.

CROSS 2 : Laurentiu Stratan  (afirmator 1) incearca sa identifice punctele slabe din discursul lui Andrei Hutuleac (negator 1)

Laurentiu: Voi incepe printr-o o intrebare matematica:

Andrei:  Mai bine nu

Laurentiu: Repet:  40 este mai mic decat 100?

Andrei: Desigur

Laurentiu: 30% incape mai bine intr-o suta decat in 40?

Andrei: Refuz sa raspund la aceasta intrebare pentru ca nu am asemenea cunostinte matematice?

Laurentiu: Este adevarat ca e mai bine ca o persoana sa aleaga gresit pentru ea insasi decat sa aleaga altcineva prost pentru ea?

Andrei: Depinde .

Laurentiu: Ce partid se vota inainte de 89 cand prezenta la vot era de 90%?

Andrei: Partidul Comunist Roman.

Cristian Pirvulescu (afirmator 2) reconstruieste propriul caz si contra-argumenteaza cazul negator

Nu credeam ca o sa ajung sa votez vreodata pentru votul obligatoriu, si totusi o fac. O fac pentru ca realitatea romaneasca ne oblige sa reactionam la ceea ce se intampla. Nu ma refer doar la prezenta redusa la vot, care poate fi explicate asa cum a facut-o colegul din echipa negatoare mai devreme, ca find un rezultat al legitimitatii sistemului; desi nu sunt convins deloc ca in Statele Unite motivul pentru care cei care absenteaza cred ca sistemul este legitim, ci mai degraba impotriva. Motivul pentru care pledez pentru votul obligatoriu astazi este  foarte simplu: pentru ca se cumpara voturi. Iar proportia voturilor cumparate este constanta, ea se situeza intre 5 si 10 %. Cu cat prezenta la vot este mai mica, cu atat numarul de voturi cumparate conteaza mai mult in desemnarea alesilor nostril.

Va aduc aminte celor care ati uitat sau va spun celor care nu stiati ca anul trecut, in 2008 in iunie, la alegerile locale, in frumoasa comuna Stefanesti de langa Bucuresti, s-au cumparat voturi in proportie industriala. Si asta pentru ca interesul era de a controla decizia politica privind islazul comunal pe care urma sa se faca o investitie de un milliard de euro. A venit criza si nu s-a mai facut investitia. Voturile au fost cumparate cu sume cuprinse intre 300 si 1000 euro pe “cap de votant”. Prezenta a devenit acolo extraordinar de mare. Pentru cei care ati urmarit alegerile locale, cu siguranta este vie in memorie batalia care s-a dat pentru cucerirea sectiilor de votare. Vrem sa ajungem o tara controlata de cei care au bani si in care oamenii cinstiti nu mai pot sa se pronunte in nici un fel?

Votul obligatoriu va diminua importanta votului cumparat. La alegerile parlamentare din toamna anului trecut, pe fundalul unei prezente scazute (dorite, fortate de partidele politice, care au facut tot posibilul ca cetatenii sa nu se prezinte la vot), cei care au cumparat voturi au putut castiga mandate parlamentare. Dar banii cu care au cumparat voturile nu erau ai lor, ci erau banii oamenilor de afaceri care au interesul sa controleze politica. Sa ne controleze pe noi. Nu putem sa facem politica decat in conditiile in care avem sansa de a influenta deciziile. Unii au iluzia ca politica nu are nici o influenta asupra vietilor lor. Credeti poate, multi de aici, ca sunteti apolitici, ca sunteti dincolo, ca politica este  prea departe, prea putin interesanta.  Dar nu e asa.

Votul e foarte important. In Statele Unite, votul nu este obligatoriu si in 2000, in statul Florida, 537 de cetateni au hotarat razboiul din Irak. Pentru ca ei au votat mai mult pentru George Bush si sunt convins ca daca George Bush n-ar fi fost la conducerea SUA, lumea ar fi fost mai buna. Daca votul ar fi fost obligatoriu, poate situatia ar fi fost alta. Pentru ca, e de o parte, avem destul de multe suspiciuni ca in Florida s-ar fi votat corect, pentru ca in Florida guvernator al statului era chiar fratele viitorului presedinte. Pe de alta parte, pentru ca manipularea votului a fost in mare masura controlata de administratie.

Cu cat vom participa mai multi la vot, cu atat falsificarea vietii politice va fi mai mica, pentru ca ar fi absurd ca sa mergem totusi sa votam si sa nu ne interesam deloc de ceea ce se intampla. Am inteles optiunile morale si filosofice ale echipei negatoare. Cu toate astea, ramane in continuare o problema importanta: cum facem ca cei care incearca sa manipuleze viata politica sa ne faca cat mai putin rau? Cum facem ca cei care incearca sa ne controleze sa ne faca cat mai putin rau?  Avem doua posibilitati: sa mizam pe morala sau sa mizam pe bun simt. Si cred ca bunul simt ne obliga  sa facem cum fac belgienii. Ati invatat la istorie ca era (este si astazi) una din cele mai democratice tari ale lumii. Sau cum fac grecii, prima democratie din lume: au vot obligatoriu, tocmai in incercarea de a stavili aceste tendinte de cumparare a vietii politce.

Nu sunt dintre cei care am iluzia ca votul este democratic. Hitler a ajuns la conducere prin vot. Nu, votul este aristocratic. Pentru a democratiza votul, cetatenii trebuie sa participe la alegeri. Altfel ramane doae un exercitiu valabil pentru o minoritate. Cand Romania isi incepea experienta parlamentara in urma cu 150 de ani aproape,  votau doar 5% dintre romani. 5% hotarau pentru ceilalti 95%. Cat de reprezentativi sunt cei care ne conduc astazi, v-ati pus vreodata intrebarea? Cand s-au prezentat la vot 40% din cetateni si acum 70% formeaza actuala majoritate parlamentara, este ea reprezentativa in conditiile in care a fost fost votata de  aproximativ 27% de catre romani? Despre ce fel de legitimitate vorbim in momentele acestea? Daca vrem, mai ales in timp de criza, sa avem un govern legitim, atunci cetatenii trebuie sa participe. Si cea mai simpla forma de manifestare este votul. Nu inseamna totul, dar inseamna un inceput. Si daca tot vom face efortul sa votam, poate vom face efortul sa intelegem cum putem sa schimbam politica. Va multumesc.

Horia Terpe (negator 2) incheie meciul cu pledoaria de reconstructie e a echipei negatoare

Buna ziua, as dori sa incep pregatind putin terenul si anume incercand sa clarific faptul ca libertatea de expresie a individului cu privire la treburile cetatii se manifesta in doua conditii, necesare si suficiente. De fapt, ca sunt suficiente inca nu stim, dar ca sunt necesare stim.  Prima conditie este o libertate substantiala de alegere. Si a doua este sa existe o relatie de imput – vot, in cazul de fata- si rezultate, in termen de decizii publice. Cu alte cuvinte, ceea ce doresc au indivizii sa ajunga la un moment dat in aplicare.

Problema este ca nici una din aceste doua conditii nu este indeplinita in sistemul actual: nu exista o libertatate substantiala de alegere pentru ca piata politica e distorsionata, nu este libera, fiind foarte dificil sa candidezi, ca independent, de exemplu, in alegeri. E si mai dificil sa iti faci un partid si e si mai dificil sa ajungi in Parlament, fiind un prag de 5% . Cu alte cuvinte, oferta de idei politice este foarte restrictionata. In al doilea rand, referitor la relatia dintre imputul cetatenilor, dintre vot si rezultat. Aici, in primul rand nu sunt politicienii singurii care detin puterea in stat. Puterea in stat este impartita: politicienii, cei alesi, care ajung prin vot intr-o pozitie politica sau alta, si birocratii, angajatii administratiei, care nu au in nici un fel un mecansim democratic pe baza caruia care sunt selectati. Doar din aceste motive si ceea ce isi doresc cetatenii in momentul in care voteaza are o sansa foarte foarte mica sa se intample. Argumentul meu este in momentul acesta foarte clar: daca sistemul este in mod fundamental distorsionat, imperfect, de ce am obliga pe cineva sa isi exprime un vot in care nu crede, care nu poate in fact sa aiba vreo relevanta pentru el?

Exista niste cazuri foarte extreme in care as putea sa fiu de acord cu obligativitatea votului. Cum ar fi cazul unui complet de jurati care judeca pe cineva pentru care exista posibilitatea pedepsei cu moartea. In situatia respectiva este cumva legitim sa oblige pe judecatorii respective sa isi exprime opinia, votul, in ceea ce priveste vinovatia sau nevinovatia persoanei respective. Dar ceea ce s-ar intampla daca un astfel de sistem de vot obligatoriu ar fi introdus in Romania, ar fi urmatorul lucru: democratia, asa subreda cum este la noi, asa irelevanta pentru rezultatele procesului politic, s-ar transforma intr-un simplu ritual. Oamenii, obligati fiind, ar face asta precum ar face orice lucru, “din obligatie”. Nu sunt convins daca asta ar limita masura in care se cumpara voturile. Mai degraba ar scadea pretul voturilor, pentru ca ar creste oferta de voturi pe piata. Cam atat am dorit sa spun despre aceasta problema tehnica, relativa la lipsa sau obligativitatea votului; ea totusi nu poate fi discutata de restul arhitecturii sistemului in care traim si am incercat sa punctez cateva lucruri referitoare la acesta.

Acum, trebuie sa recunoastem un lucru. Democratia, in ziua de azi (ca si piata libera, de altfel), se confrunta cu tot felul de provocari. Probabil e vorba de multa inovatie in arhitectura sistemului dupa care sunt desfasurate activitatile cetatii, astfel incat sa ne recapatam increderea ca intr-adevar puterea apartine indivizilor, si ca la nivelul fundamental, initial al puterii publice, ea este cu adevarat si in mod efectiv si eficient a cetatenilor. Va multumesc.

Comentariu 1, profesor Colegiu: Alegerile in Romania s-au desfasurat cu o desfasurare foarte larga in primii ani post-comunisti. Cred ca nu gresesc daca afirm ca fiecare scrutin care a urmat a avut un numar mai mic de votanti. Cauzele sau explicatiile sunt destul de simple, probabil o doza din ce in ce mai mare de dezmagire fata de prestatia alesilor. Ce se exprima in numarul participantilor la vot. Daca introducem obligativitatea votului, orice lege presupune niste constrangeri si niste masuri punitive in caz de nerespectarea ei. Nu cumva in Romania noastra de balada  vom adauga lungului sir de legi care nu se respecta inca una? Va dau un exemplu din mediul scolar. Exista o lege privind obligativitatea invatamantului de 10 ani. Va asigur ca nu exista o evidenta precisa a sutelor sau miilor elevi nescolarizati, desi invatamantul este obligatoriu. Ce atare, nu cred ca in Romania noastra mioritica poate fi aplicata o astfel de lege privind obligativitatea votului. Va multumesc.

Horia Terpe: As vrea sa am o prima reactie la ceea ce am auzit. Argumentul dvs. este ca in Romania, nu se pot aplica legile in general. Adica o lege, oricare ar fi ea, este dificil de aplicat. Ceea ce este perfect adevarat, dintr-o cauza care e legata de numarul mare de legi, avem o inflatie legislative; va dau doar cateva cifre: sunt 70.000 de legi in baza de date a Parlamentului si anul trecut numarul lor s-a marit cu 7.000. Nici un om nu cred ca isi imagineaza ca ar putea aplica vreodata aceste legi in litera lor.

Cristian Pirvulescu: Apropos de votul obligatoriu, care este solutia celor care nu au nici o optiune. Solutia e simpla, votul alb, exista aceasta solutie din 2008 cel putin pentru alegerile parlamentare si exista in toate tarile in care votul este obligatoriu. Pe de alta parte, problema ramane, orice ati spune dvs. Cum vom aplica sanctiunile cred ca depinde foarte mult de cei care trebuie sa aplice sanctiunile, dar voturile se cumpara in Romania, o stim cu totii,  si se cumpara pe banda rulanta. 

Dvs spuneti ca a scazut prezenta la vot in mod permanent dupa 1990.  Dar nu cred ca ne mandrim cu alegerile din 1990, din doua motive. Alegerile din 1990 au fost fraudate moral, printr-o campanie electorala transformata intr-un concert in favoarea FSN-ului, si in care adversarii nu au avut in nici un fel posibilitea sa se apere si sa se protejeze. Alegerile au fost fraudate pentru a-i da acelui partid majoiritatea in Adunarea Constituanta sa faca ce Constitutie vrea. Avea nevoie de 66% sa faca ce Constitutie dorea si a avut 70% : 67% din Camera Deputatilor si 77% din Senat. O situatie destul de grava din punctul acesta de vedere. Atunci, prezenta la vot a fost de 80%. Dupa aceea, prezenta la vot a scazut permanent. Va dau un exemplu: in Franta, in 2007, prezenta la vot a fost la alegerile prezidentiale la al doilea tur de scrutin a fost de 87%. O prezenta asemanatoare in Italia la alegerile parlamentare de anul trecut din Italia, de 85%. In Romania, prezenta la vot a inceput sa scada, succesiv, dupa care in 2004 au crescut, asteptarile electoratului erau ale unei schimbari. Stim foarte bine ca in 2004 s-au cam fraudat alegerile si s-au cumparat voturi. Vreo 600.000 de voturi cumparate. Diferenta intre primul tur si al doilea tur este de 600.000 de voturi. Diferenta dintre Traian Basescu si Adrian Nastase a fost doar de 300.000 de voturi, deci mai putin decat voturile care probabil au fost cumparate. Orice formula juridica legislativa de a aduce mai multa corectitudine la alegerile romanesti va fi nula.

Horia Terpe a adus un argument foarte bun, spunand ca va scadea pretul votului, daca votul devine obligatoriu. Exact la asta ma gandeam, sa devina atat de mic pretul votului incat sa nu merite sa ne compromitem pentru asta. Pentru 300 de euro x 4 membri de familie, poate fi interesant pentru cei care sunt foarte saraci. Cand votul va fi 100 de mii de lei, te vei gandi foarte serios inainte de a accepta o asemenea oferta. Alt argument rational de a lupta impotriva acestei maladii nu exista. Partidele politice vor prezenta scazuta, calculeaza prezenta scazuta, influenteaza prezenta scazuta. Prestatia pe care o fac urmareste sa ne impuna sa ne retragem. Nu ne mai uitam nici la televizor. In ultimele doua luni spre exemplu, romanii au parasit televizorul. Banuiesc ca nici dvs nu mai urmariti televizorul. Nu mai participam, nici macar tele-cetateni nu mai suntem, darmite cetateni. Este ceea ce vor politicienii nostri. In felul asta vor ramane etern la guvernare. Daca nu ne plac, singura solutie este sa ne implicam. Si daca tot o sa mergem la vot, poate ca o sa ne interesam de ce mergem la vot. Ce are in plus sau in minus celalat, e o informatie pe care vom fi interesati sa o obtine. Eu sunt inspaimantat de ideea ca, de exemplu, mergeti la vot si nu veti avea intre cine si cine sa faceti alegerea. Nu veti sti ce propun unii si ce propun ceilalti. Va veti hotari in ultimul moment, era ipoteza pe care o lansau colegii mei, ca ca si cum in 1990 nu s-ar fi hotarit in ultimul moment sa voteze Iliescu sau FSN-ul. Dar si asa e un castig, pentru ca in ultimul moment te gandesti asupra votului tau, faci o alegere. Altfel, nu faci nici o alegere. Nu este sustinerea unui regim politic. Este mai degraba abandonul calitatii de cetateni. Iar un stat fara ceteteni este un stat inutil.

Monica Mocanu: Teoretic, in afara de cei patru sau cinci care s-au abtinut, ati facut o alegere. Este cineva de aici care poate sa ne spuna de ce a votat pentru echipa afirmatoare sau pentru cea neagatoare? Se sacrifica cineva?

Comentariu 2: Eu nu am votat pentru echipa afirmatoare, si in primul rand pentru ca  in Romania exista persoane foarte sarace si nu au nici macar televizor ca sa ii vada pe cei pe care ar trebui sa ii aleaga. Mai mult, in Romania exista persoane care nu stiu sa citeasca buletinul de vot. Daca nu stiu sa citesc un ziar sau altceva, nu au cum sa se informeze.  Televizor nu am, ce votez? Ar fi un vot pe care nu imi pun stampila, e ca si cum nu m-as duce.

Si in al doilea rand, pentru ca in Romania trebuie sa invatam persoanele sa fie mai responsabile, mai mature si nu prin a-i oblige sa faca un anumit gest. Asta conteaza, responsabilitatea si maturitatea,  nu sa o obligi sa faca ceva. Multumesc.

Horia Terpe: As vrea sa spun ca argumentele tale sunt foarte bune si am putea sa discutam despre  obligativitatea exprimarii motivului pentru care ati votat intr-un fel sau altul

Laurentiu: Referitor la afirmatia colegei mele, am putea sa spunem si altfel. Cineva a  votat, a pus stampila o data sau de doua ori, sunt sanse foarte mari ca votul sa fie anulat. Dar un vot anulat nu poate fi “corupt”, dar in momentul in care acea persoana nu voteaza, va fi pus “pe interes” si ar putea fi fraudat. Din aceasta perspectiva, eu cred ca e mai bine un vot anulat din nestiinta decat un vot valabil prin interes.

Comentariu 3: Am votat in favoarea echipei negatoare, deci impotriva votului obligatoriu. In primul rand, pentru ca votul este un drept si nu o obligatie. In al doilea rand, cred ca sunteti de acord ca votul obligatoriu nu ar fi impus intr-o tara in care sistemul ar fi veros. Daca masura ar fi data pentru a ajuta situatia de fata, pentru ca se tot vorbeste de criza, care va fi impactul asupra populatiei? Dau un exemplu, din Galati, in cazul Sidex. Acei oameni sunt in numar de 13.000 disponibilitati, dupa cate se spune. Daca cineva s-ar duce la ei si le-ar spune “sunteti obligati sa mergeti la urne” cam care ar fi reactia lor?

Comentariu 4: Eu am votat pentru ca nu conteaza pana la urma votul, pentru ca tot cei cu bani vor castiga. Avem multe partide si nimeni nu stie de tine, daca vrei sa candidezi. Ca sa iesi in fata, trebuie sa faci cumva, pentru ca propaganda costa foarte mult. Si la final, uiti de idealuri, uiti de ideologie, vrei sa ajungi acolo la cascaval (rasete) si sa iti iei banii inapoi.

Comentariu 5: Am venit mai tarziu si nu stiu daca s-a discutat deja pe asta “includerea pe buletinul de vot de genul: nu votez nici unul dintre partide. (Raspuns din sala: da, s-a vorbit despre votul alb)

Comentariu 6: Eu am votat cu echipa negatoare. Am auzit ca este dreptul fiecarui cetatean de a alege intre stanga, dreapta sau nimic. Dar nu am facut diferenta intre cei care nu voteaza pentru ca au o afirmatie de facut si cei care nu voteaza pentru ca le e pur si simplu lene si stau acasa. Este si aici o problema, nu credeti? (aplauze)

Comentariu 7: Considerand aceasta cumparare a voturilor, presupundand ca politicienii sunt dispusi sa dea bani foarte multi;  eu cred ca pretul votului nu va scadea si ca politicienii poate vor cheltui mai mult din banii statului si vom avea mai mult de suferit. Nu?

Cristian Pirvulescu: Exemplul cu Stefanesti este foarte bun pentru ce se intampla acum in Romania. Dupa calculele mele, la Stefanesti s-au cheltuit cam 2 milioane de euro pentru o afacere de aproape 2 miliarde de euro. Calculul rational al celor care au cumparat voturile a fost perfect. O investitie minima pentru un profit foarte mare. Doar ca investitia nu s-a mai facut si oamenii de afaceri care au facut investitia (Ca nu politicienii aveau acesti bani) au pierdut banii. Ca urmare, in momentul de fata se intreaba foarte serios daca mai merita sa mai faca asa ceva.

Cu cat pretul votului e mai mare, cu atat oamenii de afaceri devin mai atenti. Pe de o parte, nu au disponibilitati absolute: nu pot scoate banii din sistem cand vor ei. Doua milioane de euro au fost destul de greu din sistem. S-au facut foarte multe eforturi. Daca intr-adevar Parchetul ar dori sa descopere fraudarea alegerilor de la Stefanesti, n-ar avea nici un fel de problema, pentru ca banii au lasat urme. Cu cat sumele sunt mai mari, cu atat va fi mai dificil sa se intample lucrul acesta.  Asta e un argument pentru a creste prezenta la vot si a micsora influenta celor care se lasa cumparati. Ei fac o tranzactie, spunand (ca si colegul vostru mai devreme) “Toata lumea castiga din politica, toata lumea merge la cascaval, am nevoie si eu de castigul meu”. La Stefanesti ideea a fost simpla: 1000 de euro/votul, 4 membri de familie, 4000 de euros, interesant. Un concediu in strainatate, sau o masina, un BMW la mana a doua.

De fapt, problema raportului dintre politica si bani este foarte veche. Nu stiu daca stiti, dar primii cetateni ai lumii, atenienii,  erau platiti sa faca politica. Se duceau in Agora contra bani, pentru ca nu mai stateau sa isi faca afacerile, nu mai munceau. Si atunci luau o indemnizatie de participare la sedinta, asa cum iau parlamentarii nostri in momentul de fata. Problema este cat de multi sunt banii acestia si daca ei daca schimba mai mult sau mai putin situatia. Colegul vostru spune  mai devreme foarte furios “toti merg la cascaval”. Nu-mi place formula, va uitati prea mult la Badea (aplauze), el crede ca poate condamna orice. Daca plecati de la premisa ca toti oamenii sunt ticalosi de la natura, gata sa fure in orice moment, inclusive noi, atunci plecati de la premisa ca lumea nu va putea fi niciodata (mai) buna. Democratia nu poate functiona decat daca plecam de la premisa ca oamenii pot fi buni.

O idee care ne arata care sunt valentele obligativitatii prezentei la vot. Nu mai vin cu exemplele Belgiei si a Greciei, ci va dau exemplul invatamantului obligatoriu. A, plictisitor invatamantul obligatoriu, stiu. Dar ma uit in sala si vad foarte multe fete. V-ati gandit ca daca nu era invatamantul obligatoriu, acum majoritatea erati casatorite deja? Ca acum 100 de ani, cand fetele nu faceau carte, societatea romaneasca era injumatatita? Ca scoala obligatorie a schimbat intru totul relatiile sociale si a adus mai multa democratie? Ideea ca votul obligatoriu nu va aduce suficient de multa democratie si ca din contra va aduce un tip de autoritarism, nu se sustine, exemplul scolii obligatorii este exact contrariul. Cati dintre cei care nu aveau posibilitati materiale ar fi urmat scoala, cei 10 ani? Si stim cu totii, dincolo de modelul Gigi Becali de reusita sociala (care se vede ca se prabuseste la primul cutremur), stim cu totii ca fara scoala nu se realizeaza in viata nimic. Stim cu totii ca scoala si educatia reprezinta totul. Ca natiunile bogate sunt bogate pentru ca au investit in educatie. Si in democratie.

Si pentru ca democratia sa functioneze e bine ca nu cei bogati sa ajunga sa ne conduca, cumparand voturile. Si daca nu vom participa cu totii, ne vor conduce. Imi veti spune ca nu e adevarat. Ei bine, nu cred ca aveti dreptate, si cred ca va pot da exemple in care cei bogati nu ajung la conducere, ci ajung, in plina criza, nu doar sa piarda bani, ci sa sa dea bani inapoi. Ar trebui sa ne gandim foarte serios inainte de a spune “toti sunt niste ticalosi”, “toti politicienii sunt la fel”. In plus, vorbim despre frauda electorala intr-un judet/oras in care frauda electorala a functionat anul trecut perfect. Au fost scandaluri aici, au fost prinse retelele de fraudatori, care erau foarte bine impartiti pe sectii de votare, si asa mai departe. Cei care sunteti curiosi va puteti duce la ziarele din iunie 2008 si o sa gasiti toata confruntarea legata de fraudarea alegerilor. Si nu sunt convins ca ceea ce s-a intamplat pana la urma la Galati a fost cinstit, democratic.

Daca plecam de la premisa in care lumea este una in care au drepturi egale si posibilitati egale, atunci interventia banilor in politica este foarte periculoasa. Inseamna ca nu mai suntem egali. Inseamna ca cei care au bani sunt mai egali decat noi. Ca doar ei exista si sunt mai egali decat noi. Inseamna ca  noi nu avem nici un drept, decat a ne uita la Badea si a spune “Ce bine le zice!”


Ioana Pecheanu: As vrea sa va intreb ceva despre alegerile care vor urma. Cred ca ieri dl Berceanu a spus ca dansii ar fi de acord (desi se pare ca nimeni nu a intrebat) cu sustinerea celor doua importante evenimente intr-unul singur: europarlamentarele si prezidentialele. As vrea sa intreb daca se afla ceva dincolo de ecranul acesta frumos, sub idea ca ar fi bine sa nu mai fie cheltuiti atatia bani pe aceste alegeri, cand eu stiu ca de altfel aceste alegeri ar tebui sa fie separate.

Comentariu 8: Oamenii sunt atenti ba la alegerile europarlamentare, ba la cele prezidentiale, si astfel scade atentia si se produce confuzie, cred eu.

Cristian Pirvulescu: Raspund eu pentru ca sunt intr-o pozitie ceva mai lejera decat Horia Terpe la raspunsul asta si azi in drumul incoace spre Galati a trebui sa raspund la cateva posturi de radio, asa ca m-am pregatit pentru raspuns. E tarziu. Mai sunt 70 de zile pana la alegeri si regulile nu se schimba in timpul jocului. In principiu campania electorala ar fi trebuit deja sa inceapa. Din punct de vedere legal, se pot stabili simultan alegeri, si Uniunea Europeana nu interzice, ci indica o buna practica, sa deosebim alegerile intre ele. Colega noastra are dreptate, se va crea o confuzie, ca in 2007, cand alegerile europene au fost odata cu referendumul.

Scopul pentru multi dintre voi este de inteles. Cine ar castiga din alegerile prezidentiale anticipate pe 7 iunie? Presedintele actual al Romaniei, pentru ca ceilalti candidati nu au apucat sa isi pregateasca campania. Deci ar fi o competitie in care ar fi un singur competitor. Exista insa o singura problema, constitutionala. Daca presedintele nu-si da demisia, atunci mandatul sau se incheie la 5 ani. 5 ani inseamna in decembrie, deci nu inseamna in iulie. In acest caz, presedintele trebuie sa depuna juramantul in maxim 30 de zile de la alegerea sa, ceea ce ar insemna undeva in jur de 7 iulie. E o mare dilema constitutionala. Daca presedintele isi da demisia, o face cam tarziu pentru ca legea prevede ca alegerile se intampla in 90 de zile de la data demisiei presedintelui si mai sunt, cum va explicam mai devreme, doar 70 de zile. Sunt foarte multe controverse si m-am intrebat foarte serios de ce dl Berceanu a vorbit despre ipoteza ca alegerile ar putea fi facut e simultan.

Explicatia isi va da una singura. Ati auzit de don’ Costel? Don’ Costel Iancu, om politic din judetul Dolj, care este un infractor de drept comun. A fost obligat sa isi dea demisia. Cred ca dl Berceanu a vrut sa schimbe atentia de pe cazul acestui personaj atat de celebru, cel care a luat oameni ostateci si i-a obligat sa dea bani pentru campania electorala de anul trecut. Povestea este ca i-a luat ostateci la Viena, i-a umilit la Viena, i-a fotografiat cu pancarte pe care scria “iata ce face don’ Costel” si le-a aratat pe urma celorlalti ca sa ia banii de la ei sa isi finanteze campania. Drept rasplata a devenit secretar de stat. Pentru ca don’ Costel sa nu mai fie un subiect care ne intereseaza atat de mult astazi, seful lui don’ Costel ne-a schimbat subiectul, ne-a distras atentia.


Andrei Hutuleac: Trebuie sa recunosc (si) ca la capitolul Mircea Badea dl Pirvulescu m-a convins, nu pentru ca nu mi-ar placea neaparat Mircea Badea, ci pentru ca exista o multime de oameni care il asculta si ii digera ideile fara sa le gandeasca in prealabil. Nu aceasta e intrebarea, de fapt. As vrea sa fac o diversiune si sa indrept un pic discutia catre “ce alte alternative mai exista in afara de votul obligatoriu pentru educarea cetateanului si pentru a aduce cetatenii la vot?”


Cristian Pirvulescu: E o intrebare buna. Eu v-am explicat mai devreme ca nu am sustinut pana acum votul obligatoriu exact pe explicatia pe care au facut-o colegii negatori mai devreme. Numai ca singura solutie pentru a creste participarea la vot este educatia. Iar educatia este o investitie pe termen foarte lung. Mai clar spus, dupa moartea mea s-ar schimba lucrurile si sunt nerabdator. As vrea ca lucrurile sa se schimbe in timpul vietii mele. Asta e motivul pentru care ma gandeam ca solutia votului obligatoriu ar fi una interesanta. Dar  nu cred ca politicienii romani vor sustine votul obligatoriu. Cred mai degraba ca vor sustine ca votul obligatoriu e foarte periculos, cu argumentele pe care si o colega de-a noastra l-a sustinut mai devreme.

Desi, eu cand ma gandesc la votul obligatoriu, ma gandesc si la alegerea consilierilor judeteni si a primarilor. Si nu trebuie sa ne uitam la televizor sau sa citim presa ca sa stim cum sa votam intr-o campanie electorala. Va mai aduc aminte ca alegerile sunt facute in colegii uninominale si ca fiecare candidat vine in fiecare localitate, pentru ca are maxim 15-20 de localitati de strabatut. Asa il putem vedea,  putem sa il evaluam, sa il apreciem si sa votam in cunostinta de cauza. Avem acum mai multe avantaje decat aveam mai de mult. Dar pentru a creste responsabilitatea politica  e nevoie doar de educatie, si educatia nu se poate face pe de o zi pe alta. Eu nu cred ca Silviu Brucan cand vorbea de 20 de ani pentru schimbari, eu nu cred ca era pesimist, eu cred ca era prea optimist.

Horia Terpe: Domnule profesor, as vrea sa va contrazic. Nu educatia este problema: educatia n-ar rezolva absolut nimic. Oricat de multa campanie am face pentru democratie, oricat de mult am incerca sa convingem oamenii ca trebuie si ca e necesar sa voteze, realitatea este ca ei nu voteaza. Pentru ca din punct de vedere matematic, un votant nu are nici un fel de putere.  Este unu supra o cifra foarte mare, masura in care votul lui conteaza. Asta la nivel formal si matematic. Mai departe, ce se intampla cu votul lui, cum anume ideile pe care votantul respectiv le-a avut in cap atunci cand a dat votul intr-o parte sau alta, cum anume aceste idei au un impact asupra realitatii, este ceva necunoscut, este ceva despre care nimeni nu vorbeste. Prin urmare, lipsa de participare la alegeri este in principal un vot de neancredere la adresa sistemului. Haideti sa facem o predictie: sa zicem se tin alegerile parlamentare separate, in 7 iunie. Cam care credeti ca va fi rata de participare? Pot sa ofer o predictie? 15% ?

Cristian Pirvulescu: 25%?

Comentariu 9: Legat de mass-media si de faptul ca ne-ati spus ca devenim un fel de cetateni pasivi si nu ne mai uitam nici la televizor; dar chiar si dvs spuneti ca atentia poate fi foarte usor manipulata, si atunci vom deveni un fel de masa de manevra. Era si un exemplu undeva, e suficient sa modifici un numar in ordinea intrebarilor si voturile se schimbau. E un exemplu doar. In conditiile in care televizorul in ziua de azi nu stiu in ce masura constituie informare, in ce masura este asta o solutie? Eu aleg sa nu mai privesc la teve pentru ca nu o consider folositor; in conditiile in care vrei sa fii informat, ai o multime de alte variante, cartile, internetul. Ce parere aveti?

Comentariu 10: Faptul ca votul va fi obligatoriu il va face si eficient?

Cristian Pirvulescu: Ce inseamna eficient? Depinde cum discutam despre asta: toate studiile arata ca de 50-100 de cati ani se fac eforturi in lumea occidentala (lume la care aspiram si noi si din care in principiu facem parte), pentru a creste durata  de scolarizare, a crescut foarte mult si eficienta societatilor respective. Exista o legatura directa intre educatie si performanta. Pe de alta parte, nu exista o legatura directa intre educatie si democratie, pentru ca suntem in continuare discriminati. Egalitatea pe care democratia o presupune nu se realizeaza astazi. Dar suntem mult mai constienti de inegalitati de cat erau bunicii sau strabunicii nostri din secolul ‘20. Suntem mai constienti de faptul ca lumea e cladita prost. Ne punem intrebarea de ce unii au acces la cascaval si altii nu. Sunt intrebari pe care bunicii nostri nu si le puneau, erau prea “straine”. Si aici intervine un efect pervers al educatiei, si anume daca educatia are un rol esential in democratie? Fie ca discutam despre teoriile clasice ale democratiei, fie ca discutam despre practica democratiei.

Colega noastra ma intreba altceva, referitor la manipularea prin mass media. Apropos de discutia pe care o propunea mai devreme Andrei. Unii spun asa” televiziunea e de dreapta, radioul si presa scrisa sunt de stanga.” Televiziunea foloseste imaginea, manipuleaza, si nu transmite informatia. Perfecta dreptate. Pe cata vreme radioul este obligat sa se centreze pe voce si sa transmita informatie. In egala masura, presa scrisa, daca vorbim despre presa scrisa nebulevardiera, care nu abunda de poze, culori si asa mai departe.

Acum, internetul este un mediu intre cele doua. Foloseste si imagine, si text scris. Dar cine sunt cei care isi dau seama ca sunt manipulati? Noi suntem. Daca suntem educati  (si aici sunt in total dezacord cu Horia Terpe) pentru a rezista la propaganda si publicitate, vom rezista. Eu de exemplu reprosez foarte mult invatamantului romanesc de astazi ca nu va pregateste sa va protejati de publicitate. Suntem asaltati de publicitate. Societatea romaneasca in 1990 a fost luata prin surprindere prin publicitate. Cum rezistam la publicitatea mincinoasa care se face la o multime de produse, daca nu suntem obisnuiti sa le deconstruim? In Occident, un copil invata la scoala sa se protejeze de publicitate. Este o chestiune practica de care are nevoie. Si invatand  sa se protejeze de publicitate, invata sa se protejeze si de propaganda politica. Si de marketingul politic, pentru ca folosesc aceleasi metode, pana la urma. Iar cineva avizat, ia deciziile in cunostinta de cauza. Sigur ca putem spune ca cei care nu se prezinta la vot sunt nemultumiti de sistem. Dar, iertati-ma, asta nu se vede, pentru ca daca ar fi nemultumiti de sistem ar incerca sa-l schimbe, nu l-ar lasa sa functioneze la fel. Si pentru a-l schimba cel mai simplu e sa participi, nu sa te retragi.

Aici este de fapt toata dilema. Cum putem schimba lumea care este prost cladita? Nu ne place lumea in care traim, nu ne plac partidele, ce facem? Ne sunt date, sunt un blestem? Trebuie sa-l ducem pana la sfarsitul vietii noastre sau putem sa schimbam ceva? Colegul nostru din echipa negatoare e foarte sceptic, crede ca ne sunt dati. Va aduc aminte, era un tip foarte puternic, Nicolae Ceausescu. Sa va aduc aminte unde a terminat, in fata unui pluton de executie, la Targoviste. Nimeni nu e atat de puternic incat sa reziste timpului.

Comentariu 11: Vorbeati de schimbare: schimbarea presupune o alternativa. Si as dori sa revenim la alegerea dintre doua rele, care sa presupunem ca sunt la fel de rele. Spuneati ca nu e dracul chiar asa de negru, ca sunt si oameni minunati. Dar din pacate ei sunt in ong-uri, din pacate ei nu se implica in politica. In politica, predominant sunt doua rele. Cum gasim solutia?

Cristian Pirvulescu: Eu nu cred ca sunt doua rele. Eu nu sunt dintre cei care am impresia ca votul ar fi determinant pentru democratie.  Democratia inseamna consens. Votul este un instrument cu care poti realiza (sau nu) consensul. Depinde ce intelegi prin democratie. Societatea noastra este cladita intr-o mai mare masura dupa regulile economiei capitaliste, care pleaca de la premise ca cel mai puternic este cel care trebuie sa se impuna pe piata. Eu nu cred ca lumea este facuta doar pentru cei puternici, eu cred ca lumea este facuta pentru toti. Pentru absolut toti si ca toti avem un loc pentru lumea asta. Si ca aceasta viziune este una eronata. De aici si ideea ca am avea de ales doar intre doua alternative. Nu, sunt nenumarate alternative, politicienii incearca sa le reduca cat mai putine ca sa nu putem sa alegem, pana la urma. Nu intamplator democratiile occidentale (eu consider de exemplu Belgia o mai mare democratie decat Statele Unite) au mai multe partide politice, sunt pluraliste, si nu doar bi-partidiste. Pentru ca atunci cand ai de ales doar intre doua rele, situatia este destul de complicata.

V-am dat exemplul din Florida, aici Al Gore (pe care unii dintre voi il cunoasteti ca un militant ecologist important, a luat si premiul Nobel pentru Pace acum doi ani) care candida impotriva lui Geoorge Bush, a pierdut alegerile pentru ca candidatul Partidului Ecologist Ralph Nader  a luat 100.000 de voturi in statul Florida. Va mai aduceti aminte, v-am spus mai devreme, diferenta dintre Bush si AL Gore a fost de  fost de 537 de voturi. Ralph Nader a luat 100.000 de voturi. Daca Ralph Nader n-ar fi candidat, Al Gore ar fi preluat cu siguranta acele voturi si presedintele Statelor Unite s-ar fi numit altfel. Si istoria noastra si a lumii ar fi fost alta. Pretul petrolului ar fi fost altul, pretul benzinei ar fi fost altul, razboiul din Irak n-ar fi existat. Nu stiu daca ar fi existat sau nu atentatele teroriste din 11 septembrie, nu putem sa rescriem istoria. Dar cu siguranta, orientarea ideologica a lui Al Gore era diferita net de cea a lui George Bush. Si aici e o dovada ca, contrar argumentului matematic al contraopinentului meu, cum ca un vot nu ar fi decat ceva foarte putin in ansamblul total al voturilor la nivel national, acest argument nu tine. Pentru ca atunci au fost 537 de voturi.

Revin la exemplul acesta. Ce putem face, chiar si in sistemele bi-partizane de tip American si Britanic, pentru a distrage atentia? Cream candidati fantoma, care n-au sansa sa castige alegerile, dar rup din electoralul unuia dintre ei. George Bush a finantat prin intermediul oamenilor de afaceri campania adversarului sau Ralph Nader care a luat voturi exact de la Al Gore. Ideea era: cum poti sa-l contracarezi pe Al Gore? Cu cineva mai ecologist decat Al Gore, astfel incat alegatorii ecologisti sa voteze cu alta alternative. Acelasi lucru a fost folosit in Romania in 2000,  cand Ion Iliescu a devenit presedintele Romaniei propunandu-ne o alegere imposibila intre Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, acelasi lucru s-a intamplat in Franta in 2002 cand Jean Marie le Pen a fost promovat pe aceeasi linie (prietenul lui CV Tudor) in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, acelasi lucru ni se poate intampla daca nu stim despre ce e vorba. De fiecare data vor incerca sa ne insele creand tot felul de mici fractiuni de genul acesta. Imi aduc aminte ca in 2002 studentii mei francezi veniti pe Erasmus erau disperati dupa primul tur de scrutin pentru ca se considerau vinovati, votasera un trotskist, foarte simpatic si tanar. Se considerau vinovati ca Jean Marie le Pen intrase in turul al doilea. Se jucasera cu votul, pur si simplu. Exista si un risc atunci cand ai foarte multe posibilitati de a vota. Exista riscul sa nu intelegi importanta votului, importanta strategica a lui. Pe de alta parte, cred ca intotdeauna avem alternative. Si daca constatam ca nu avem alternative si  daca suntem nemultumiti putem noi sa formam alternative. Sunt foarte multi tineri astazi in politica.

Comentariu 12: De ce candideaza Elena Basescu si nu candideaza Horia Terpe, de exemplu?

Cristian Pirvulescu: Domnul Horia Terpe nu este total desprins de politica, sa stiti. Iar cand ati atins problema Elena Basescu, ati atins o problema delicata pentru ca Elena Basescu a fost studenta mea.

Horia Terpe: Intr-adevar, am ceva experienta politica si am contribuit la o serie de legi, printre care o lega numita 2% . O lege prin care orice cetatean/contribuabil poate sa aleaga sa directioneze 2% din impozitul sau pe venit unei organizatii non-guvernamentale, la propria sa alegere. Idea este ca in acest sistem, organizatiile non-guvernamentale practic furnizeaza niste servicii publice. Si indivizii care au dreptul sa faca aceasta alegere, au un vot prin care directioneaza resursele lor catre acest serviciu public care li se pare cel mai relevant. Daca vreti ca votul sa nu fie doar o exprimare de opinie cu privire la niste intermediari, am putea sa crestem acest procent de la 2% la o alta cifra, sa zicem 70%.  Prin urmare, intregul buget public ar fi controlat de cetateni. Asta ar fi intr-adevar o diferenta. Ar trebui ca responsabilitatile sa fie egala cu puterea, altfel situatia este strict formala.

Monica Mocanu: As dori sa profit si eu de microfon si ma “arunc” in sala cu o intrebare: alegerile pe care le facem in decizii sa nu fie neaparat pentru a schimba sistemul de vot ci sa vedem daca nu se poate respecta legea in legatura cu cumpararea voturilor sau daca nu se poate verifica responsabilitatea pentru actele politice ale guvernantilor. Mi se pare straniu ca in Romania nu e nimeni pedepsit pentru faptul ca ca isi cumpara voturile si discutam despre lucrul asta ca si cum ar fi absolut firesc.

Comentariu 13: Explicatia este ca tocmai ca cei care ar trebui sa se ocupe de lucrurile astea sunt cei care fac astfel de lucruri. (moderator: Ne spui si noua ce vrei tu sa te faci in viata? Raspuns: Avocat)

Comentariu 14: Pentru a putea produce niste schimbari la nivelul legilor, trebuie sa votam. Si pentru a vota, fiecare dintre noi trebuie sa participe la aceste alegeri. Si ne intoarcem la intrebarea noastra principala, daca votul ar trebui sa fie obligatoriu sau nu.

Comentariu 15: Ar fi doua intrebari: as vrea sa va reintreb ceea ce a intrebat colegul meu, pentru ca am impresia ca nu s-a inteles intrebarea: el intreba ce facem atunci cand alegem dintre doi rai pe cel mai putin rau, si in mare parte este pe baza manipularii de care spuneati. Prima intrebare este a lui, pe care as dori sa o reclarificati daca se poate, sau a doua, este daca toti suntem manipulate (de la ziare, massmedia, pe strada, din om in om: ) cum putem sa ne ferim de manipulare sau cel putin sa ne manipulam in mod pozitiv? Sa va dau un exemplu. Uitandu-ma pe  ziar, am vazut urmatorul lucru, citez: “Banci prin care curge apa. Primarul Oprescu vrea sa monteze pe axa piata Operei –Universitate banci cu circuit inchis de apa, stalpi decorative si fantani arteziene”. Ce vreau sa zic ca se porneste de la lucruri mici, o fantana arteziana, o apsoara care curge linistit (aplauze) si oamenii sunt foarte influentati de aceste mici detalii, de bancile pe care stau si nu neaparat de capacitatile conducatorilor. Sa fim sinceri, ca vorbeam de abilitatile de conducator, Noi avem un presedinte care a fost marinar. Altii au conducatori care au terminat la cine stie ce facultate. Si problema se largeste. Va multumesc foarte mult.

Comentariu 16: As avea mai multe intrebari (moderator: Ia-le in ordine). As dori, daca se poate, sa imi raspundeti pe masura ce intreb.

Monica Mocanu: O sa facem o serie speciala pentru tine.

Cristian Pirvulescu: Sa raspund la intrebarea daca avem de ales intre doua rele, pe care il alegem. Intotdeauna avem mai multe alegeri. Jean Paul Sarte (e adevarat, un filosof pe care nu-l iubesc oamenii de dreapta) spunea ca avem si o a treia alegere. N-o sa va placa ce spun, nu e deloc ortodox si crestinesc, dar in momentul in care te ancheteaza Gestapoul, ai de ales intre a trai si a muri. Nu este obligat sa spui tot ceea ce vor sa te oblige tortionarii tai. Intotdeauna, in situatiile cele mai absurde, avem o alegere de facut. In cazul votului, situatia nu e atat de absurda. Trebuie sa hotaram cu propria noastra ratiune. Daca avem de ales intre doua rele, Vadim si Iliescu, alegem raul cel mai mic, Iliescu. Sau, nu ne lasam pacaliti si nu alegem deloc, nu ne prezentam la vot.

Comentariu 17: Si daca e obligatoriu?

Cristian Pirvulescu: Daca e obligatoriu, alternativa e votul alb, alternativa de a nu vota cu nici unul. Nu inseamna ca nu sunt responsabil, imi asum responsabilitatea si ma prezint la vot, ceea ce si am facut de altfel in noiembrie, m-am prezentat la vot si am votat alb. De altfel sunt unul dintre cei care am sustinut introducerea votului alb in legea electorala din Romania. Multi erau de acord cu Laurentiu mai devreme si spuneau ca acest vot ca poate fi falsificat, ca cineva ar putea pune o stampila pe el pentru a il transforma din vot alb in vot in favoarea cuiva. Totusi am constatat ca numarul voturilor albe si anulate este acelasi cu numarul voturilor anulate din 2004. Deci nu s-a schimbat nimic din punctul asta de vedere. Nu discutam doar de statistica, discutam si de numar. Si cam jumatate dintre cei care votau nul in 2004 au votat alb in anul trecut. Cam 300.000 de romani au votat alb la alegerile din 2008, ceea ce este semnificativ. Au spus ceva, fara sa absenteze de la vot. Au spus ceva, ca nu au fost de acord. Asa cum ceilalti care au refuzat sa voteze pentru votul uninominal din 2007 dar s-au dus la votul pentru europene au spus la randul lor ceva: ca nu sunt de accord cu procedura de alegeri simultane.  Deci intrebarea referitoare la cel mai mic rau,  raspunsul este  destul de simplu pentru mine: in functie de valorile in care credem. Cine este cel mai apropiat de valorile in care credem? Si in zona asta sunt doua viziuni: cei care cred ca oamenii sunt egali si ca lumea trebuie facuta pentru oameni egali, si cei care cred ca oamenii sunt inegali si ca lumea trebuie sa fie facuta pentru oameni inegali. Cel care e mai apropiat de valorile in care cred este cel catre care imi voi indrepta votul pentru ca il voi putea mai tarziu sa isi tina promisiunile. Si nu sunt dintre cei care cred ca nu putem sa ii obligam, pentru ca eu am reusit sa ii determin sa faca ceea ce am promis, in anumite cazuri. Daca noi, cativa oameni am putut, cu siguranta cu cat vom fi mai multi cu atat vom reusi mai usor.

Problema manipularii, cum ne aparam de ea? Ganditi-va cum au rezistat parintii vostri la propaganda comunista? Totusi o jumatate de secol a existat propaganda comunista si in mod natural s-au protejat de ea. Pe de o parte, e bunul simt care functioneaza aici; pe de alta parte este antrenamentul. Voi puteti face aceste antrenamente in cluburile de debate, in Occident se face asta.  Luati si discutati diferite discursuri politice si deconstruiti-le. Incercati sa vedeti ce anume voiau sa spuna oamenii aceia, ce voiau sa ascunda, ce inseamna un gest, o anumita imagine. O sa va construiti un sistem de protectie importiva manipularii politice. Dar daca nu reactionam la ea, vom fi mai usor de manipulate. Sunt de accord cu ceea ce spui, referitor la povestea cu primaria. Dar unor oameni le place mult sa fie manipulati. Pe de alta parte, acum ati primit un ziar cadou. Dar de obicei alegeti. Alegem sa citim un ziar sau sa nu il citim, sa privim la un post de televiziune sau sa nu privim. iar alegerea este una valorica. Eu stiu ce scrie in Cotidianul, ca urmare aleg sa citesc Cotidianul. Sau nu, si refuz sa citesc ziarul. Iata un tip de alegere.

Comentariu 18: Conditie care de fapt n-ar trebui sa existe in conditiile in care presa este obiectiva, nu?

Cristian Pirvulescu: Presa e obiectiva, dar  nu inseamna ca nu isi apara propriile viziuni si valori. Asa cum lumea se imparte in doua (intre cei care cred ca oamenii sunt egali si cei care cred ca oamenii sunt inegali), tot asa si presa se imparte la fel. Unele ziare sunt de dreapta si altele sunt de stanga. Alegatorul de dreapta va citi ziarele de dreapta, in care regaseste ideile lui, iar cel de stanga se regaseste in cele de stanga. Dar stiti care e problema? Intr-o lume controlata de oamenii cu bani, nu mai exista ziare de stanga pentru ca stanga porneste de la ideea ca oamenii sunt egali de la natura si ca trebuie sa intervenim in societate pentru ca lumea sa fie asa.

Monica Mocanu: De ce suntem atat de relaxati in legatura cu actele de cumparare a votului?

Cristian Pirvulescu: De fapt nu suntem relaxati, e un blestem. In Romania votul se fraudeaza din 1857. Va mai aduceti aminte de Caimacanul Vogoride si fraudarea alegerilor? Primele alegeri din Romania = primele alegeri fraudate. Avem deja o traditie in fraudarea alegerilor. In perioada interbelica, se pare ca singurele alegeri care n-au fost fraudate in mod sistematic au fost cele din 1928, cand curentul in favoarea taranistilor era atat de puternic incat frauda nu mai putea sa functioneze. Dar in rest, alegerile s-au fraudat de multe ori, in diferite feluri. Erau zone in care alegerile se fraudau in mod sistematic, in Basarabia, Bucovina si in Cadrilater si zone in care alegerile se fraudau doar pe la tara. Asadar avem o traditie si nu putem reactiona foarte greu impotriva ei, din punctul asta de vedere. Nu cred (si am incercat sa va explic si mai devreme) ca educatia va produce schimbari majore in termeni foarte scurti in ceea ce priveste prezenta la vot. Nu cred ca oricate campanii de “go to vot” ele ar putea duce la o schimbare rapida. Cata vreme partidele nu se schimba, alegatorii nu au nici un motiv sa se schimbe. Si atunci, argumentul nostru era unul util: singura solutie ar fi sa cream votul obligatoriu pentru a limita influenta celor care sunt cumparati.

De ce nu-i pedepsim? Ne-a spus colega voastra mai devreme, pentru ca cei care trebuie sa ii pedepseasca sunt cei care conduc. In 2004, Asociatia Pro Democratia a facut o analiza a votului multiplu si a gasit un numar de persoane de aproximativ 4% care au votat in Ilfov de mai mult de o data. Dintre acele personae, doar doua persoane au fost gasite vinovate. Era vorba de vreo 500 de persoane si doua au fost gasite vinovate. In 2007 au fost anuntati de lucru asta, legea cerea ca persoanele sa faca inchisoare, dar era prima lor infractiune asa ca au luat o amenda penala, pe care nu stiu cine a platit-o pentru ca erau prea saraci ca sa o plateasca. Amenda era de 20 de milioane de lei, e de presupus ca amenda au platit-o cei care ii si cumparasera in 2004. Acestea sunt singurele personae care au fost gasite  vinovate de fraudarea alegerilor in Romania. Dar va aduc aminte ca un rector de universitate in 1996 a fost prins cu mai multe buletine de vot, el vota pentru toata familia, un om cumsecade, domnul Magyar de la Oradea. Iar in 2004 un candidat din Suceava a fost surprins in momentul in care vota multiplu, a fost urmarit de adversarii sai si surprins, dar nu s-a intamplat nimic.


Monica Mocanu: Iar legat de mita propriu-zisa electorala?

Cristian Pirvulescu: Cum s-o dovedesti? Spuneti-mi cum poti sa dovedesti mita electorala? Asta se intampla intr-un spatiu privat, ar trebui sa ii urmarim sa vedem momentul in care dau banii. Iar mita electorala nu inseamna doar ca la Stefanesti, bani. Inseamna si ajutorul social pe care primarul  il da celor care sunt dezavantajati, spre exemplu, in contrapartida acestia trebuie sa voteze. Inseamna foarte multe lucruri, cadourile pe care le face Mazare pensionarilor la Constanta. Sunt o multime de metode prin care se poate cumpara votul.

Comentariu 19: Mai sunt metode de fraudare, sunt persoane pe listele de vot care apar ca “votat”  si sunt persoane decedate cu multi ani inainte.

Comentariu 20: Prima intrebare: democratia este perfecta? (Raspuns: Nu) Desigur, orice nu e perfect, mai putin moartea.

Cristian Pirvulescu: Daca democratia nu e perfecta, inseamna ca ea este altceva, un tel. Un reper in functie de care ne orientam. Ca urmare, democratia perfecta e in teorie, democratiile reale nu sunt perfecte, ci perfectibile. Nu exista democratie perfecta, daca te referi la cele reale. Ele sunt perfectibile, dar pot foarte bine sa esueze, si stim bine ca sunt foarte multe democratii care au esuat, inclusive cea romaneasca.

Comentariu 21: Pentru ca democratia romaneasca a esuat, eu va intreb de ce nu incercam noi, romanii, sa ne facem o democratie a noastra, de ce trebuie sa ne uitam intotdeauna spre Occident? De ce trebuie sa fiu neaparat mandru ca Bucurestiul este micul Paris? Eu vreau sa fiu mandru ca Bucurestiul este Bucuresti. Eu vreau sa fiu mandru ca traiesc in Romania, nu in Belgia. Romanii nu gandesc ca belgienii, nici ca francezii, nici ca rusii, nici ca americanii. Romanii gandesc ca romanii. De ce nu incercam noi sa ne cream universul nostru, de exemplu japonezii nu imprumuta de la americani, ci transforma in japonez tot ceea ce preiau de oriunde.

Comentariu 22: Exista un partid politic in Romania pentru asa ceva, sa stii.

Comentariu 23: Colegul tau are dreptate dintr-un anumit punct de vedere. Este putin cam imposibil sa facem ce spui tu. Eu fac parte din (mica) categorie de oameni care crede in asa ceva. Dar, in mare parte, tinerii de azi cred ca e mai bine sa iei modelul din afara si sa il aplici. De la istorie, pana la literatura. Noi putem avea ideile, dar nu stim cum sa le aplicam. Multumesc.

Comentariu 24: Cred ca improbabil sa avem noi o identitate proprie asa cum vrei tu, tinand cont ca noi am fost intotdeauna intre Orient si Occident, spre deosebire de japonezi care nu sunt izolati, dar nu pot avea influentele pe care le-am avut noi.  nu cred ca s-ar putea, doar sa distrugem tot si sa construim alta Romanie.

Cristian Pirvulescu: Eram curios sa stiu cat de lung vrei un raspuns. Vrei unul lung sau unul scurt? Pentru ca eu nu stiu ce inseamna Romania. Il auzeam pe Horia Terpe vorbind de indivizi. Daca ne referim la indivizi, Romaniile sunt foarte diferite, pentru ca eu va spun sincer ca ru nu fac parte din Romania lui Gigi Becali si nici nu vreau sa fac parte. Carei Romanii ii apartinem? Romania manelelor este una si Romania lui Enescu este alta. Careia dintre ele ii apartinem? Trebuie sa facem o alegere. Iar Romania lui Enescu nu este compatibila cu Franta lui Debussy. Pe cand Romania manelelor este absolut incompatibila Frantei chansonetelor, deci haideti sa intelegem la ce ne referim. In al doilea rand, sa stii ca Japonia nu e atat de particularista si nationalista. Ea s-a schimbat masiv sub influenta SUA. Japonezii de azi nu seaman adeloc cu cei de acum 50 de ani. Au fost schimbati, chiar daca au acumulat intr-un sens propriu multe din ideile occidentale. Dar nu mai exista nici o legatura intre Japonia fascista din anii ’30 si cea din momentul de fata, chiar daca democratia japoneza nu este de tip occidental.

In ceea ce priveste modelele, pentru ca vorbeai de asta. Sa stii ca nu exista prea multe modele, tocmai de-aia nu au putut sa inventeze foarte multi. Francezii au copiat modelul englezesc. Acesta a fost modelul, cel englezesc, care a fost copiat de modelul American pe de o parte si au iesit Statele Unite, si de francezi pe de alta parte si a iesit Republica Franceza. Nu avem de unde sa inventam repere. Daca am fi capabili sa inventam repere in mod categoric, am fi facut-o deja.Unul din cei mai mari nationalisti romani, Nicolae Iorga, incerca in perioada interbelica sa sa gaseasca un raspuns la dilema ta. El spunea ca democratia romaneasca e mai veche decat democratia ocidentala, pentru ca in Romania a existat democratia obstilor satesti. Dar noi stim foarte bine ca obstile satesti nu erau deloc democratice in sensul definitiei democratiei. Ca se supuneau la cu totul alte valori decat valorile democratice. Ca aparenta democratica nu inseamna democratie. Putem construi o democratie a noastra? Nu stiu. Domnul Ion Iliescu spunea in 1990 ca da, si propunea sa construim o democratie originala. Intre timp, uite unde am ajuns.

Comentariu 25: Mie mi se pare ca ideea cu construirea unei noi democratii este cam ce-a facut KFC-ul cand a scos petele de pe puii de gaina.
 
Monica Mocanu: Nu imi dau seama daca cei care ati ramas aici sunteti dintr-o tabara sau alta. Ma intreb daca nu cumva cei care am ramas aici (in afara de faptul ca n-am avut treburi foarte urgente si ore foarte incordate) ne preocupa cumva participarea intr-un fel sau altul la viata societatii civile.
Mi-as permite sa avansez o intrebare, de fapt doua: in ce fel votul din patru in patru ani este o participare minima la viata publica si  al doilea lucru, daca ne-ati putea recomanda o carte potrivita pentru varsta adolescentilor din sala, pentru chestiunile discutate astazi.

Cristian Pirvulescu: Sa incepem cu cartea: sigur, exista carti despre democratie si vot; nu sunt neaparat accesibile, presupun un minim efort intelectual. Cartea care mi se pare cea mai potrivita ar fi “modele ale democratiei” a lui Arendh Liphard, un politolog olandez care traieste in SUA. Cartea a aparut in 2000 si 2007 la Polirom. exista deci si se poate afla din ea cum se compara democratiile, e o carte intreresanta. Discutiile despre democratie sunt lungi si uneori plictisitoare, mai ales cele teoretice. Dar ele au pana la urma un sens, ele incearca sa  incearca sa demonstreze daca democratia este un tip de regim politic accesibil si acceptabil.

Prezenta la vot este cea mai simpla forma de participare politica. Sartori, intr-o carte (pe care v-o recomand de asemenea, chiar daca e mai complicata)“teoria democratiei”, spunea ca prezenta la vot nici macar nu este participare politica, este inceputul participarii politice. Participarea politica este participarea efectiva, in organizatii, in luarea deciziilor, in sedintele de consiliu local unde protestam, unde strigam ca nu sunt respectatate drepturile noastre, aceea este participarea politica.
Dar fara simpla prezenta la vot, participarea politica nici macar n-a inceput. Acesta e primul pas dintr-un drum care ramane in continuare foarte lung. Si apropos, nu participam din patru in patru ani, suntem obositti si una din explicatiile absenteismului este chiar asta. Am avut in 2007 un referendum, alegeri europene si referendum la 6 luni dupa. in 2008 alegeri locale si alegeri parlamentare. In 2009 avem alegeri europene si probabil alegeri prezidentiale. Deci in trei ani de zile am fost pana acum de trei ori  si vom mai merge de doua ori. Sigur, votul alegerile sunt inima democratiei, dar o inima care e supusa la un asemenea efort s-ar putea sa cedeze.


Horia Terpe: Intr-adevar, sunt foarte multe de lucruri de spus despre aspecte si sunt extraordinar de interesante. Faptul ca sunteti aici dupa doua ore de dialog arata ca aveti o oarecare apententa pentru participare publica, si intelegeti ca participarea publica nu este doar un bine pe care il faceti cetatii, ci este o relatie speciala pe care o aveti ca indivizi cu lumea si cu istoria. Insa, inainte de participare publica, nu trebuie sa uitati un lucru: ca cea mai importanta schimbare pe care ai putea sa o aduci in lume esti tu insuti. Adica prezenta voastra in lume, prin felul in care va mobilati mintea si cum va comportati, asta este ceea ce in final are efectul public pe care ni-l dorim cu totii.

Intrebarea cu privire la participarea minima, eu o inteleg “care este minimul de participare politica astfel incat sistemul sa fie suportabil?” In urma cu cativa ani, ma gandeam foarte serios, discutam la facultate, ca daca ai separa alegerile si n-ar mai fi deodata, prezidentiale si parlamentare, ci daca le-ai intercala, ar exista o monitorizare mai continua a politicienilor de catre indivizi. Stiti ce-am observat insa? Cam din perioada respective au inceput sa se multiplice extrem de mult cheltuielile guvernamentale, banii aruncati ca mita electorala. Daca nu stiti, banii astia creaza deficit, apoi inflatie, si produc o forma mascata de taxare, pentru ca valoarea banilor scade pe fiecare unitate. Deci nu stiu daca alegerile intercalate or sa ne ajute mai mult. Dar mai important mi se pare raportarea filosofica la societate. Chiar daca voteaza, chiar daca nu, alegand sa nu creada in system. E important ca individual sa aiba permanent in minte participarea intr-un mod filosofic, psihologic, actional. Inchei cu carte pe care v-o recomand, si pe care s-ar putea sa o fi citit deja. Friedrich von Hayek, “Drumul spre servitute”. Cartea asta… cititi-o.

Comentariu 26: Am o intrebare: care e concluzia?

Monica Mocanu: Ai venit pentru o concluzie? (Da) Cred ca daca vei intreba la intamplare 5 oameni din sala vei afla de la fiecare un raspuns (Raspuns: Imi doresc o concluzie de la cei patru vorbitori)

Horia Terpe: Tu trebuie sa ai propria ta concluzie

Andrei Hutuleac: Iata si concluzia: In opinia mea, dupa cum am incercat sa fac si mai devreme, discutia asta ar avea relevanta in ochii mei in conditiile in care am reusi sa analizam ce trebuie sa facem exact, adica sa propunem o modalitate de imbunatatire a lucrurilor, si asta in afara de votul obligatoriu (pentru care am auzit si argumente si contra-argumente, deci nu stiu sigur in ce tabara sunt). Consider ca putem sa analizam toate optiunile pe care le avem. Ma intreb daca pe termen lung educatia nu ar educa si o clasa politica, tot pe termen lung. Deci, in concluzie, asadar, prin urmare (zambeste), aceasta e parerea mea.

Laurentiu Stratan: Foarte scurt, cand am inceput sa studiez povestea asta cu obligativitatea votului, eram foarte reticent. Mi-am zis “nu se poate, asta e o incalcare a drepturilor omului, ce-i cu motiunea asta, e stupida?”. Dar cu cat am inceput sa studiez problema mai atent, mi-am dat seama ca ar fi si chestii bune care ar reiesi de aici. Si dupa cum ati vazut cu totii, cele mai bune argumente au venit din sala. Si asta arata ca oamenii se implica, si asta aduce doar plusuri. Concluzia pe care trebuie sa o tragem de aici (zambeste) este ca doar impreuna putem reusi.

Cristian Pirvulescu: Concluzia mea e mai simpla: daca va indoiti, deja ati tras o concluzie. Daca va indoiti de ceea ce credeati inainte, e foarte bine . Daca va indoiti de ceea ce ati aflat aici, e si mai bine, pentru ca daca va indoiti veti gasi si raspunsul.

Monica Mocanu: Sa stiti ca nu ma tin de cuvant si va repet ceea ce am spus la inceput ca atmosfera de aici de la Galati este foarte buna. Va multumesc foarte mult ca ati ramas pana acum, timp de doua ore cat a durat conferinta. Inchei de-adevaratelea cu un gand pe care l-am avut in timpul discutiilor, ca in afara de a vota centru, in afara de a vota dreapta, in afara de a vota stanga, in afara de a allege votul alb, mai avem si varianta de a sta acasa si a lua amenzi.

Va multumesc tuturor pentru participare, buna ziua.